Ziarul

vineri, 22 iulie 2011

Sfânta Maria Magdalena

     Am aflat și eu târziu, cu câțiva ani în urmă de ziua aceasta, mai exact de existența în calendar pe 22 iulie a Sfintei Maria Magdalena. Din motive subiective mama a ales doar varianta Magdalena a numelui meu, deși inițial a vrut întreaga expresie.
Era frumos să fi purtat acest nume și mă doare puțin că nu mă numesc și Maria, dar așa cum se spune toate sunt rânduite și nu am de ce să comentez.
Maria Magdalena era din seminția lui Neftalim , din Magdala Galileei, un sat între orașele Capernaum
și Tiberiada.
În Sfintele Evanghelii (Luca 8,2 și Marcu 16,9), Maria Magdalena este prezentată ca fiind „o femeie din care s-au scos șapte draci”, dar și cea dintâi care a adus vestea învierii lui Iisus apostolilor(Ioan 19,25; 20, 1-19).
Maria Magdalena este prezentă la procesul lui Hristos, pe drumul Crucii și în momentul răstignirii Mântuitorului. Potrivit relatării Sfintului Evanghelist Matei , ea a fost prezentă și la punerea Domnului în mormânt. După ce mormântul a fost pecetluit , femeile mironosițe s-au întors în cetate , însă numai  Maria Magdalena și Fecioara Maria au rămas lângă mormânt până seara târziu . Au fost nevoie să plece pentru că era vineri și Legea mozaică poruncea ca în ziua sâmbetei să se odihnească.
Din Evanghelii aflăm că în prima zi a săptămânii , duminica, femeile mironosițe au venit cu miresme la mormântul lui Hristos , cu care aveau de gând să ungă , după obicei, trupul lui Iisus. Se pare că Maria Magdalena , venită cu celelalte femei, ajunge prima la mormânt și uimită de vederea pietrei ridicată și a mormântului gol , nu le mai așteaptă pe celelalte femei și aleargă să le vestească apostolilor cele petrecute. Ea nu mai vede îngerul , care le întâmpină pe celelalte femei și nici nu-i ascultă mesajul - că Hristos a înviat.
La mormânt ajung și Ioan și Petru. Maria Magdalena , care îi urmase pe cei doi ucenici , nu pleaca de la mormânt , rămâne aici să plângă. Gândul ei era ca trupul lui Iisus fusese furat. Pe când plângea, potrivit Scripturii, i se arată doi îngeri. După puțin timp, i se arată și Hristos, pe care îl aseamăna pentru început cu un grădinar, căruia îi cere să-i vestească unde a fost pus Hristos. După ce are loc recunoașterea lui Hristos , primește misiunea să meargă și să vestească ucenicilor: „Mergi la frații Mei și le spune: Mă voi sui la Tatăl Meu și Tatăl vostru.” 
Potrivit Tradiției, Maria Magdalena va fi prezentă în Fenicia, Egipt, Siria și Roma, pentru a propovădui învățarea lui Hristos. Se vorbește și de faptul că l-a tămăduit pe împăratul Tiberiu (14-37 d. Hr.), care avea un ochi bolnav.
A fost înmormântată într-o peșteră din Efes, loc ce va deveni locaș de tămăduire pentru multe neputințe. În anul 899, împăratul Leon al VI-lea Filosoful a poruncit ca moaștele Sfintei Maria Magdalena să fie mutate la Constantinopol, pentru a fi așezate în Mănăstirea „Sfântul Lazăr”. Racla cu mâna stângă a sfintei Maria Magdalena este prezentă la Mănăstirea „Simonos Petra ” din Sfântul Munte Athos.

    „O, preaminunată și de mirare podoabă a femeilor și tuturor creștinilor laudă și bucurie, care întocmai cu Apostolii te-ai arătat, slăvită mironosiță Maria-Magdalena, primind rugăciunea noatră cea de acum , dintru toate nevoile și durerile sufletești și trupești și de vrășmașii cei văzuți și nevăzuți ce vin asupra noastră  pe noi ne izbăvește și către împărăția Cerului cu mijlocirea ta îndreptează pe noi cei ce cu umilință și cu dragoste cântă lui Dumnezeu: Aliluia!”

                                            (Condacul 13 din Acatistul Sfintei Maria Magdalena)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu