Ziarul

sâmbătă, 30 aprilie 2011

Mai vechi și mai nou prin bucătărie


Pisica nu a vrut să gătească :) așa că m-am apucat eu...


                   Omletă cu caș și cartofi prăjiți dați în prealabil prin răzătoare și salatăă
              
Ciorbița și cu urzici                                                         Grătărelul de pasăre

                                 
Aici am gătit înainte de săptămâna patimilor. Pe masă sunt ciorbă de pui cu grătar de pui, mămăliguță cu brânză.

Ciupercuțe cu cartofi
Ciorbica 

 Conopidă cu cartofi
Produsul final

Amestec de legume
Aici e seria mâncărurilor din Săptămâna Mare
 

 Grătarul de pui, friptura de miel, ceva din masa de Paște


                                                             Cele 2 ouă speciale de la elevi și florile                                                                                            
    Florile înveselesc casa



Ridichea vioaie


                              


                  
                 Puțină brânzică de vaci și pulpița de iepure
Un decor relaxant

Izvorul Tămăduirii

Pentru că aseară nu am mai avut timp de scris pe blog (încerc să fiu fidelă cursului pe care îl urmez), voi nota astăzi însemnătatea acestei sărbători ortodoxe.
Vineri, în Săptămâna Luminată, ortodoxia sărbătorește Izvorul Tămăduirii, un mare praznic ce datează din a doua jumătate a primului mileniu creștin.
Se face referire la o vindecare minunată a unui orb ce și-a recăpătat vederea după ce și-a udat fața cu apa unui izvor situat într-o pădure din apropierea Constantinopolului . Biserica zidită din ordin împărătesc pe locul unde era situat acel izvor a primit hramul „Izvorul Tămăduirii”.
Orbul ajunge la izvor datorită împăratului Leon (457 -474), pe atunci neîncoronat, care împlinește descoperirea făcută de Maica Domnului.
Izvorul Tămăduirii din timpul lui Leon se păstrează și în zilele noastre .Credincioșii care merg la Instanbul (nume nou al vechii cetăți a Constantinopolului), se pot închina în biserica Izvorului Tămăduirii.
De la Izvorul Tămăduirii , se sfințesc apele, slujbă cunoscută sub denumirea de Aghiazmă Mică.

joi, 28 aprilie 2011

Imn pascal

      
       Învierea Domnului Iisus Hristos din morți este centrul credinței ortodoxe . Sărbătoarea este precedată de douăsprezece săptămâni de pregătire , care sunt împărțite în : duminicile pregătitoare postului , Postul Mare și Săptămâna Mare. Credincioșii încearcă să  parcurgă această perioadă cu smerenie, iertare, împăcare, rugăciune, post, generozitate și studiu elementelor credinței.
Am ales să scriu un imn pascal închinat Maicii Domunului care îmi place în mod deosebit:
Stih:
       Îngerul a strigat celei pline de har: Curată Fecioară , bucură-te! Și iarăși zic : bucură-te! Că fiul tău a înviat a treia zi din mormânt.
Irmosul:
        Luminează-te, luminează-te noule Ierusalime , că slava Domnului peste tine a răsărit. Saltă acum și te bucură Sioane! Iar tu, curată Născătoare de Dumnezeu , veselește-te întru învierea Celui născut al tău.

marți, 26 aprilie 2011

Ne naștem oameni simpli și trăim simplu

    M-am născut un om simplu și așa trăiesc și azi, nu-mi plac sărbătorile în care mâncăm maxim, bem maxim, ne distrăm maxim. Deși târziu, l-am găsit trăind așa și pe soțul meu și astfel preferăm o plimbare liniștită decât cele prezentate mai sus.

Parcul Cancicov din Bacău, totul e verde și câteva flori înveselesc ochiul.


 
Cei mici se bucură de surprize și cei mari:)



 
4 doamne:)



 

 Flori...
parfum...



 
 
Și culoare...





Puțină mișcare la Prefectură

                                                           Încă o maimuțăreală

duminică, 24 aprilie 2011

Paștele cel sfânt

 Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule,
 Îngerii o laudă în ceruri
 Și pre noi pe pământ ne învrednicește
 Cu inimă curată să te slăvim.
Hristos a Înviat cu moartea pe moarte călcând
                                                 Și celor din morminte Viață dăruindu-le!

     Bucuria Învierii să ne invadeze ființa și să facă din aceste zile de sărbătoare comori de suflet!


    Dintru înălțime Te-ai pogorât, Milostive, îngropare ai luat de trei zile, ca să ne slobozești pe noi din patimi. Cela ce ești Viața și Învierea noastră, Doamne, slavă Ție!
                                                        Din Troparele Învierii, Glasul 8
„Apărătorul cel mare și Doamne , biruitorul morții celei veșnice , ca cei ce ne-am izbăvit de omorârea cea duhovnicească , cele de laude aducem Ție , noi robii Tăi și zidirea Ta. Cel ce ai biruință asupra morții , de moartea păcatelor slobozește-ne pe noi care grăim : Iisuse , Cel ce ai înviat din morți, înviază și sufletele noastre!”
              Acatistul Sfintei Învieri a Domnului, Condacul 1

sâmbătă, 23 aprilie 2011

Fișă cu viața și minunile Sfântului Gheorghe

    Tot la proiectul educațional dedicat Sf. Gheorghe le-am pregătit elevilor o fișă după cum urmează:
Fișă cu viața și minunile Sfântului Gheorghe
1.Despre sfinți
       Și sfinții au fost copii, și ei s-au jucat, au învățat, au crescut și au prins drag de tot ce este frumos și bun. Dragostea de Dumnezeu și de oameni i-a făcut sfinți.
      Sunt cei mai buni prieteni ai copiilor, îi ocrotesc și îi ajută mereu.
       Viețile sfinților= frumusețea rugăciunii, curajul sacrificiului, răbdarea ascultării,  nădejdea mântuirii.
2.Familia lui Gheorghe
        S-a născut pe la sfârșitul sec. al III-lea în Armenia, într-o familie bogată.
         Tatăl său se numea Gherontie, a fost păgân, apoi s-a creștinat, a murit când fiul avea 10 ani.
         Mama sa, Polihronia, și-a crescut fiul în religia creștină.
3.Tinerețea lui Gheorghe
           Chipeș, inteligent și cu purtări dintre cele mai alese , Gh. a îmbrățișat cariera armelor la 18 ani.
            A fost apreciat de superiori, a fost avansat .
            Împărat al Imperiului Roman a devenit Dioclețian, el dorea ca idolatria să fie singura religie în imperiu.
              Gh.  și-a împărțit săracilor averea, a dat sclavilor libertatea, și-a mărturisit credința.
4.Chinurile lui Gheorghe
               Deși era iubit de împărat, aflând că este creștin, a fost obligat să-și lepede credința și să se închine la idoli.
              Este supus la chinuri: este închis, soldații îl bat peste tălpi, îi pun peste piept un pietroi; este trecut printr-o roată mare pusă pe scânduri cu țepușe; a fost aruncat într-o groapă cu var; a fost încălțat cu încălțăminte de fier și pus să alerge; a suportat bătăi; a băut otravă adusă de vrăjitor; este pus să învie un mort; toți idolii din templu se prăbușesc în prezența lui.
              Mulți păgâni, soldați de la curte trec la creștinism când văd minunile lui.
              Pe 23 aprilie 303 i se taie capul cu sabia , devine astfel martir=mucenic.

5.Minunile Sfântului
-Duce stâlpul văduvei pentru zidirea bisericii pentru că un bogat a refuzat să-l ia în corabie;
-Un sarazin care a azvârlit cu o săgeată în icoana sfântului și i s-a întors în mână, simțind moartea, a ascultat sfaturile preotului și s-a vindecat, devenind apoi creștin;
-Un tânăr luat prizonier este readus în familie de Sfânt prin altă minune;
-Un alt tânăr a mințit o văduvă săracă spunând că oaia pe care o vânduse a fost mâncată de lup, a fost pedepsit fiind mușcat de un șarpe veninos și apoi salvat de Sf. Gh;
-Unui sarazin i-au murit cămilele pe care a vrut să le adăpostească în biserică, asistă la Sf. Liturghie, devine creștin.
6.Obiceiuri românești de Sf. Gh.
-Sf. Gh. Era pictat pe toate steagurile lui Ștefan cel Mare și Sfânt. El ajuta Moldova în războaiele contra turcilor. În cinstea acestui Sfânt , domnitorul Ștefan cel Mare avea tot un cal alb.
-Se zice în popor că Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru au cheile vremii: Sfântul Gh. încheie iarna cu cheia  și dă drumul primăverii, iar Sf. Dumitru închide vara și dă drumul vremii reci.
-Anul este împărțit de străbunii noștri în patru:
Iarna este sub protecția Sfântului Ioan Botezătorul(7 ianuarie);
Primăvara este în grija Sf. Gh. (23 aprilie);
Vara e sub paza Sf. Ilie (20 iulie);
Toamna e în grija Sf. Dumitru (26 octombrie).
-După 23 aprilie , turmele de oi urcă la munte.
-În ajunul zilei de Sf. Gh. , fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau , în această noapte , într-o cofă plină cu apă;
-Urzicatul e un alt obicei printre tineri ca să fie ageri, harnici și sănătoși.
-Se aprind focuri și tinerii sar peste ele sau trec prin fum pentru purificare și apărare de rău.
-Obiceiul împodobirii stâlpilor de la poartă cu ramuri verzi de salcie înmugurită.

Sfântul M. Mc. Gheorghe - purtător de biruință

       Anul acesta sărbătoarea acestui sfânt drag și cunoscut mie a căzut în sâmbăta mare, de aceea poate nu va avea un ecou mare în rândul credincioșilor, dar eu nu pot să uit căci anul trecut mi-a umplut viața de bucurie, fiindu-mi alături la gradul 1. Da, a trecut un an de când îl rugam fierbinte pe Sf. Gheorghe să mă facă și pe mine purtătoare de biruință. Eram într-o școală extrem de mică , într-o localitate uitată de lume, învățământ simultan, aproape imposibil de susținut examenul de maturitate în învățământ. Eram răvășită , nu știam ce lecții pot face în asemenea condiții. Salvarea mea a fost Sf. Gheorghe, am realizat un proiect educațional la care am muncit foarte mult, am pus mult suflet și chiar dacă elevii nu s-au ridicat la dorințele mele, victoria finală a fost ceea ce-mi doream.

PROIECT
 PROGRAM EDUCATIV
SFÂNTUL M. Mc. GHEORGHE –PURTĂTOR DE BIRUINȚĂ


Școala cu clasele I-IV Poiana, com. Mărgineni, jud. Bacău
Clasele II-IV simultan
Propunător – Învățător: Șova Magdalena
Timp: 23 aprilie – 7 mai 2010
Etapa I    Informarea elevilor cu privire la:
1.      Prezentarea generală a vieții și minunilor Sfântului Mare Mucenic Gheorghe
2.      Vizionarea pe laptop în pdf și power point a unor materiale reprezentative despre sfinți în general și despre Sf. Gheorghe în special.
Etapa a II-a Dezvoltarea motivației și a interesului pentru lectură
1.      Citirea în clasă și în timpul liber a unor cărți despre viețile sfinților, legende creștine, poezii ortodoxe pentru copii, povestiri ; dar și a unor texte cu caracter popular.
2.      Selectarea unor opere pentru învățare.
3.      Realizarea unui ciorchine despre sfânt.
Etapa a III-a Activitate plastică
1.      Realizarea unor planșe: scene din viața , din minunile realizate de sfinți;
2.      Realizarea unei expoziții.
Etapa a IV-a Activitate de prezentare și finalizare a proiectului - șezătoare religioasă
1.      Discuții despre cele învățate în etapa I și a II-a
2.      Valorificarea etapei a II-a prin  povestire, recitare, dramatizare, cântare.
3.      Joc didactic bazat pe inteligente multiple.





PROIECT DIDACTIC
ȘEZĂTOARE RELIGIOASĂ
Argumentul:
           Copilăria e o lume de poveste, o lume a inocenței, e o țară a viselor, e ca o țară a muzicii în care cântecul și poveștile sunt nemuritoare. Copiii au nevoie si „de altceva” în cadrul lecțiilor școlare, de aceea am ales „Șezătoarea religioasă” fiind un element nou și original, plin de semnificații moral-comportamentale ce formează și dezvoltă o conduită respectuoasă față de creștinism, față de sfinți, față de valorile propriei religii.
              Șezătoarea constituie un mijloc complex de educație deoarece îi familiarizează pe copii cu unele elemente de folclor contribuind astfel la dezvoltarea dragostei pentru tradițiile populare, le dezvoltă gustul pentru frumos, pentru armonie , le cultivă răbdarea, stăpânirea de sine, spiritul de echipă.
               Organizarea unor acțiuni colective cât mai antrenante, constituie un mijloc eficace pentru închegarea colectivului de copii, mai ales dacă el este format din clase simultane.
                În cadrul activității, elevii iau contact cu următoarele specii literare: poezia, ghicitoarea, povestirea, legenda, bancul-gluma, povestea.
                Programul artistic cuprinde două momente diferite: unul plin de seriozitate, dedicat Sfântului și celălalt plin de umor, dedicat persoanelor ce poartă numele acestui sfânt.
                Tot în cadrul activității , de remarcat este momentul strâns legat de noțiunea de șezătoare, acela în care elevii prezintă obiceiuri românești legate de Sfântul Gheorghe.
                Feed-back-ul proiectului educativ este șezătoarea religioasă, iar feed-back-ul șezătorii este un joc didactic antrenant unde se valorifică inteligențele multiple.

Învățătoare: Șova Magdalena
Clasele a II-a și a IV-a simultan
Școala cu clasele I-IV Poiana
Data: 7 mai 2010
Arii curriculare: Limbă și comunicare
                              Om și societate
                              Arte
Activități transdisciplinare: jocul de rol, dramatizarea, recitarea, cântecul, joc didactic
Scopul:
·         dezvoltarea priceperilor și deprinderilor de prezentare a vieții și activității unui sfânt ortodox pentru întărirea în credință și urmarea exemplului Sfinților;
·         formarea și dezvoltarea gustului pentru citit și formarea sentimentului de respect pentru Sfinți;
·         dezvoltarea unor conduite și atitudini precum: colaborarea cu ceilalți colegi, acceptarea părerii celuilalt, aprecierea talentului elevului și valorificarea propriului talent;
·         îmbinarea armonioasă a mijloacelor tradiționale de învățare: cartea, caietul, pixul cu cele moderne : laptopul, coli de hârtie colorate, markere, fișe tehnoredactate, planșă model pictată cu Sfântul Gheorghe,planșă cu versuri religioase, icoană, iconițe, lumânări,hărți.
Obiective operaționale:
O - să descopere  vizionând pe laptop/videoproiector tipul sărbătorilor creștine în power point;
O₂ - să răspundă la întrebări referitoare la viața Sfântului Gheorghe;
O - să povestească o istorioară religioasă(legendă);
O - să precizeze obiceiuri românești legate de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe;
O₅ - să recite versuri dedicate sfinților, respectiv Sfântului Gheorghe;
O₆ - să dramatizeze o povestire;
O - să spună bancuri dedicate celor cu nume de Gheorghe;
O₈ - să cânte „Ghiță”,  Cleopatra Stratan;
O₉ - să participe cu interes la un joc didactic.
Tehnici și instrumente de lucru: citirea selectivă, dialogul dirijat, explicația, recitarea, cântarea individuală și în cor, dramatizarea, jocul didactic, evaluarea orală, proiectul, exercițiul, problematizarea, învățarea prin descoperire, evaluarea scrisă.
Resurse de timp:45 minute
Bibliografie:
***(2008), Viața, minunile și acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe,Editura Trinitas, Iași.
Ciobanu, Radu(2003), Mic dicționar de cultură religioasă,Editura Emia.
Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan” (1998), DEX, Editura univers enciclopedic, București.
Magdan, Leon(2006), Legende creștine pe înțelesul celor mici, Editura Mateias, București.
Magdan, Leon(2007  ), Povestiri cu sfinți pentru copii cuminți,Editura Mateias, București
Magdan, Leon(2007), Cele mai frumoase poezii ortodoxe pentru copii, Editura Mateias, București
*** (2007), Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Colecția Sfinții , prietenii lui Dumnezeu și ocrotitorii copiilor, Editura Sf. Mina, Iași
Vasilescu, Ileana(2005), Viețile sfinților, povestiri pentru copii, Editura Cartea Ortodoxă , București
Neacșu, Ioan(1990), Metode și tehnici de învățare eficientă, Editura Militară, București
Webografie:
www.didactic.ro
ro.wikipedia.org
www.creștinortodox.ro
www.trinitas.ro

SCENARIUL ACTIVITĂȚII
1.      CAPTAREA ATENȚIEI – Dăruiesc elevilor și musafirilor câte o iconiță cu Sfântul Gheorghe și o lumânare și-i rog să o aprindă și să asculte versurile intitulate Rugăciune(de Sfântul Ioan Iacob Hozevitul), recitate de un elev.

2.      ANUNȚAREA TEMEI ȘI A OBIECTIVELOR
Astăzi ne-am propus să finalizăm proiectul educativ dedicat Sfântului Gheorghe și pentru că avem musafiri le vom prezenta ce am învățat despre acest sfânt și ce am lucrat în cadrul acestui proiect.
Vom urmări împreună un material în power point despre sărbătorile creștine, vom reactualiza cu plăcere momente din viața sfântului, vom prezenta un program artistic dedicat în prima parte Sfântului Gheorghe și în a doua parte celor ce îi poartă numele, vom realiza un joc prin care ne vom evalua cunoștințele învățate în acest proiect ce a început pe 23 aprilie , zi de sărbătoare în calendar dedicată Sfântului Gheorghe.

3.      DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII
-          Prezentarea în power point a unui material despre sărbătorile creștine. În cadrul sărbătorilor închinate sfinților subliniez alături de elevi semnificația vieților sfinților. Se recită poezia: Avem sfinți(Anexe)
-          Realizarea unui dialog dirijat despre viața și minunile Sfântului Gheorghe.
·         Familia lui Gheorghe
Când s-a născut? Unde? Ce știți despre tatăl lui? Ce știți despre mama lui?
·         Tinerețea lui Gheorghe
Ce trăsături avea tânărul Gheorghe? Cu ce se ocupa? Cine era împărat al Imperiului Roman? Ce relații erau între împărat și Gheorghe?
·         Chinurile lui Gheorghe
Enumerați chinurile prin care trece Gheorghe după ce își mărturisește credința.
Ce se întâmplă la sfârșitul vieții mucenicului? Cum explicăm titlul proiectului educativ?
·         Minunile Sfântului
Exemplificări.
-          Un elev va prezenta istorioara religioasă: Sfântul Gheorghe și balaurul (textul la Anexe). Se desprinde semnificația iconografiei, cea mai des întâlnită a sfântului.
-          Elevii vor enumera obiceiuri românești legate de Sfânt: steagurile lui Ștefan cel Mare, legăturile cu Sfântul Dumitru și cu vremea, obiceiuri populare.
-          Recitarea poeziilor: Ne cheamă cerul sfinții, Ghicitoare(Anexe)
-          Dramatizarea povestirii: De la o simplă joacă de copii…(Anexe)
-          Urmează partea șezătorii dedicată celor ce poartă numele Sfântului prin bancuri și cântecul Ghiță, Cleopatra Stratan.
4.      EVALUAREA ACTIVITĂȚII
-          Realizarea unui joc didactic bazat pe inteligente multiple.
Pe o planșa din polistiren unde este expusă o pictură cu Sfântul Gheorghe se vor atașa fișe care constituie sarcini de lucru din discipline diferite și care folosesc toate componentele inteligențelor multiple conform teoriei lui Howard Gardner.
Componente ale inteligențelor multiple:
·         verbal-lingvistică: are vocabular dezvoltat, participă la discuții în grup=VL;
·         spațial-vizuală:desenează pentru a explica, recunoaște obiectele din spațiu=SV;
·         logico-matematică: compune probleme, înțelege relațiile=LM;
·         muzical-ritmică: dovedește sensibilitate la sunete=MR;
·         corporal-kinestezică: mimează ușor, dansează, participă cu plăcere la joc de rol=CK;
·         naturalistă: se îngrijește de animale, descrie schimbările din mediul înconjurător=NA;
·         interpersonală: cooperează în grup=IE;
·         intrapersonală: cunoaște propriile puteri și slăbiciuni, auto-evaluarea, descoperirea sinelui; descrie calitățile persoanelor care îl ajută să facă ceva =IA.
Pentru că în colectiv sunt doar 10 elevi din cicluri de dezvoltare diferite: a II-a și a IV-a, nu pot realiza grupuri care sa lucreze pentru rezolvarea sarcinilor, de aceea aleg munca în perechi.
Sarcinile de lucru pe discipline:

Geografie
1.      Marcați pe hartă un traseu din România în Armenia, locul nașterii Sfântului Gheorghe. SV
2.      Ce mare desparte cele 2 țări? SV
Istorie
1.      Marcați pe hartă un traseu din Dacia până în Armenia din timpul Imperiului Roman. SV
2.      Descoperiți pe hartă cum se numea Marea Neagră în timpul Imperiului Roman.SV
Educație civică/religie/științe
1.Realizați corespondența dintre Sfinți și anotimpuri:     NA
Sfântul Ioan Botezătorul                     vara
Sfântul Gheorghe                                 toamna
Sfântul Ilie                                           iarna
Sfântul Dumitru                                   primăvara    
2.Explicați simbolul icoanei Sfântului Gheorghe:      VL
balaurul=
Gheorghe=
Limba și literatura română
1.      Scrieți un exemplu de poezie pe care ați recitat-o pentru sfinți. IE
2.      Notați două personaje din povestioara De la o simplă joacă de copii... IE
Matematica
1.      Calculați câte secole au trecut de la moartea Sf. Gheorghe? LM
303—2010, adică sec. XXI- sec.IV, 21-4=
                   2.  Realizați suma a două numere care să dea același rezultat ca la exercițiul 1. LM
                 Componentele CK și MR au fost realizate pe parcursul proiectului atunci când și-au învățat rolurile și le-au interpretat.
                 La finalul jocului îi las pe copii să aprecieze ce pereche a lucrat cel mai bine raportat la propria grupă. IA
-          Prezentarea lucrărilor elevilor realizate cu prilejul acestui proiect.
-          Premierea elevilor cu o diplomă colectivă pentru întreaga activitate din cadrul proiectului .

ANEXE

Sfântul Gheorghe și balaurul
Istorioară religioasă
     După moartea vestitului Sfânt, s-a întâmplat ca într-o cetate de lângă Izrael să apară un balaur. Acesta locuia într-un lac și mânca mulți oameni. Împăratul cetății s-a dus la oracolul idolilor , să-i întrebe ce să facă, să scape de balaur , căci nimeni nu putea să-l omoare, fiindcă scuipa venin și flăcări. Diavolii din idoli au mințit, spunând că balaurul se liniștește, dacă primește zilnic câte un copil de mâncare.
      Oamenii și-au dat rând pe rând, copiii de mâncare. A venit și rândul fetei împăratului. Dar când ea stătea pe malul lacului și aștepta balaurul, a venit un soldat pe un cal alb, care a ucis balaurul . Acela era Sfântul Gheorghe, care le-a spus apoi oamenilor cetății să nu se mai închine la idolii mincinoși, ci la Hristos – Dumnezeul adevărat , că Hristos i-a dat lui putere să omoare balaurul. De atunci Sfântul Gheorghe e pictat în icoane călare pe un cal alb, cum ucide un balaur.
       Simbolul icoanei este și acesta: balaurul este diavolul, pe care Gheorghe l-a învins cu puterea lui Dumnezeu.

      Ne cheama cerul sfintii

Ne cheama cerul sfintii                                   
In bocet de balada,
Au gust de grau parintii
Si gata-s de plamada.

Ne cheama cerul sfintii
In cantec ingeresc
Salasuri inca-s multe,
Pe - altarul romanesc.


Ne cheama cerul astazi                                     
Al Maicii dor de sfinti,
Ce veacuri zamislira
Parintii de parinti.

Cu lacrima de mama
Si jertfa sa rodeasca
Ne cheama cerul sfintii
Altare sa zideasca.



Ne cheama cerul sfintii                                        
Ni-i cheama inapoi
La ceasul vesniciei,
Cu sfintii dintre noi.

Caci ingerii cazura
Si plang in cer parintii,
Cu mame si sotii
Ne cheama cerul sfintii.

Dorina Paduraru
(Pentru chemarea la Domnul a parintelui Constantin Mihoc)

Ghicitoare, Ghicitoare,
Despre cine-i vorba, oare?


Soldat era, de frunte, între soldaţii Romei,
Dar nu-şi pleca genunchiul spre irealii zei;                                           
Creştin era, de frunte, întărit în credinţă,
De-aceea purtător e, în veci, de biruinţă!
 
Scrâşneşte împăratul, dacă el îşi declară
Credinţa neclintită; şi toţi se întrebară
De ce-şi lasă averea, şi gloria, şi totul,
De ce toate le pierde, care-i e jertfei rostul?
 
În faţa aparenţei, dârzenia învinge,
În faţa-nfricoşării, curajul se răsfrânge;
Torturi urmară-n pripă, să-nduplece soldatul
Zeilor să jertfească, statuilor din templu.
 
Cu har îl întăreşte Hristos Mântuitorul,
Şi spre el ia aminte, nedumerit, poporul...                          
Mulţi, inspiraţi de dânsul, nădejdea-naripează
Şi-adânc, în rugăciune, cu dragoste cutează.
 
Deci fu ucis, pe dată, primind mucenicia,
Minciunii urâcioase nevrând a-i fi-n robie.
În urma sa, biserici, minuni nenumărate,
Răsar tăcute-n veacuri, credinţa să-i arate!
 
Ştii cine-i voievodul ce-a-nvins idoli de piatră,
Făcând ca necredinţa să tremure, surpată?


De la o simplă joacă de copii…
Povestitorul        
      Biserica Sfântului Gheorghe era deja foarte veche și amenința cu prăbușirea. Deși toată lumea vedea starea jalnică a bisericii, nu se putea construi o alta nouă sau repara cea veche din cauza sărăciei crunte a locuitorilor orașului. Nimeni nu avea destulă dare de mână ca să se încumete să înceapă o lucrare atât de costisitoare.
      Într-o zi, câțiva copii se jucau lângă biserică; râdeau și făceau mare haz de unul din ei, care fusese învins la un joc. Mâhnit din cauza batjocurii lor, copilul care fusese învins s-a întors deodată spre biserica Sfântului Gheorghe și a spus:
Copilul       
     ―Sfinte Gheorghe, ajută-mă să-i înving și eu pe ei! Îți făgăduiesc că, dacă mă ajuți, îți voi aduce drept mulțumire, la biserică, o plăcintă mare!
Povestitorul        
     În jocurile ce au urmat, copilul i-a învins, într-adevăr, pe camarazii săi, și încă de mai multe ori.
    Fericit, copilul n-a uitat că-i făgăduise Sfântului Gheorghe o plăcintă. I-a povestit mamei sale ce se întâmplase și a rugat-o să i-o gătească:
Copilul            
   ―Mamă, te rog să pregătești cea mai bună plăcintă pentru Sfântul Gheorghe!
Mama              
   ―Așa voi face fiule!


Povestitorul           
   Din dragoste pentru copilul ei, dar și din evlavie față de mucenic, femeia i-a îndeplinit rugămintea. A gătit plăcinta și i-a înmânat-o fiului ei. Acesta a luat-o, a intrat în biserică, a pus prăjitura în fața icoanei sfântului, s-a închinat cu evlavie și a plecat.
        Câteva clipe după plecarea băiatului , au intrat în biserică patru negustori, pentru a se închina Sfântului Gheorghe. Au văzut în fața icoanei plăcinta caldă încă și mirosind delicios. Atunci au vorbit între ei:
Negustorul               
      ―Sfântul n-are nevoie de așa ceva. Hai să o luăm noi și s-o mâncăm și să punem tămâie în locul ei.
Povestitorul           
     După ce au mâncat plăcinta, au vrut să iasă din biserică, dar nu puteau, căci nu găseau ușa – ușile păreau a fi una cu zidurile . Au pus câte o monedă de argint fiecare , dar tot nu vedeau ușa. Apoi au pus o monedă de aur și s-au rugat fierbinte sfântului să-i ajute să iasă. Dar tot nu găseau ușa, căci fuseseră loviți de orbire.
     În cele din urmă, au pus toți câte o monedă de aur fiecare și s-a rugat cu și mai multă căldură. De-abia atunci au putut găsi drumul spre ieșire și ușa.
     Monedele de argint și de aur ale negustorilor au pus început lucrării de construire a unei noi biserici , mai mari și mai frumos împodobită decât cea veche. Lucrările au mers mai departe , întrucât mulți credincioși care auziseră de această minune a Sfântului Gheorghe au oferit aur și argint , din destul, pentru ridicarea bisericii sale.
Hainita sta in cui
Afara soare nu-i
Nimic nu-i bun de cand
Ma gandesc la Ghita
Dar Ghita nu-i in sat
Eu m-am interesat
Imi pare ca-i plecat
Dupa granita...
Greu, tare mi-i de greu,
Vreau, da nu stiu ce vreau;
Stiu ca si tu ma placi
Spune, Ghita, ce tu taci?
Ori vina ori ti du
Ori spune da ori nu
Eu te rog nu ma-nerva
Ghita ce-i cu viata ta?

REF: Ghita, te-astept diseara la portita
Langa portita de la scoala
Vino da numa nu vini cum vii tu
De obicei cu mana goala
Cine te mai asteapta ca si mine
O seara intreaga numai pe tine.
Ghita, arata-mi tu o fata care
Sa te iubeasca asa de tare!

Ghita, te-astept diseara la portita
Langa portita de la scoala
Vino da numa nu vini cum vii tu
De obicei cu mana goala
Cine te mai asteapta ca si mine
O seara intreaga numai pe tine.
Ghita, arata-mi tu o fata care
Sa te iubeasca asa de tare!

Ghita, te-astept diseara la portita
Langa portita de la scoala
Vino da numa nu vini cum vii tu
De obicei cu mana goala
Cine te mai asteapta ca si mine
O seara intreaga numai pe tine.
Ghita, arata-mi tu o fata care
Sa te ïubeasca asa de tare!
Ghiță – Cleopatra Stratan


Bancuri cu Gheorghe
1.      Banc
      Un călător singur în compartiment scoate din geamantan multe bunătăți, băutură și se  pregătește de o masă copioasă. Atunci se deschide ușa și pătrunde un alt călător care simte că e loc „de lipit” și deschide discuția:
       ― Pe mine mă cheamă Gheorghe.
      La care primul răspunde morocănos:
       ― Păi dacă te cheamă , eu zic să te duci.




2.      Banc – Vezi ce-nseamnă să n-ai lucru tău?!
       Badea Gheorghe ajunge în ultimul moment pe peronul gării, atât cât să vadă cum îi pleacă trenul de sub nas.
        Necăjit, exclamă:
        ― No, vezi ce-nseamnă să n-ai lucru tău?!




3.      Banc – Doi prieteni
       Într-o noapte Ion merge la Gheorghe zicând:
       ― Mă, Gheo, ai vopsea verde??
       ― Mă, da’ tu numai la 3 noaptea ți-ai găsit să mă întrebi. N-am!!!
       Peste jumătate de oră vine iar Ion și zice:
       ― Mă, Gheo!
       ― Cei, mă, iară, mă?
       ― Mă, Gheo, ți-am adus vopsea verde!!!




4.      Banc
      Vine Ion la Gheorghe și îl întreabă:
      ― Cum poate vaca ta să dea câte 100 litri de lapte pe zi?
      Gheorghe:
     ― E simplu. Totul depinde de amabilitate. Mă apropii de ea și o întreb:„Ce avem astăzi, lapte sau carne?”




5.      Banc
      Merge Badea Gheorghe cu căruța, când iaca ce vede un crocodil. Acesta îi spune:
      ―Ce mai faci, bade?
     Badea:
     ―Măi să fie! N-am mai văzut niciodată un crocodil vorbitor.
    Da’ calul:
     ― Nici eu!





6.      Banc
      Badea Gheorghe a început să repare acoperișul casei.
      Partea bună e că a ajuns în vârful casei.
      Partea proastă e că a început să alunece.
      Partea bună e că s-a prins de burlan.
      Partea proastă e că s-a prins rupt burlanul.
      Partea bună e că jos era o căpiță cu fân.
      Partea proastă e că în căpiță era o furcă cu țepii în sus.
      Partea bună e că n-a căzut pe furcă
      Partea proastă e că nici pe căpiță nu a căzut.





7.      Banc – Ion și Gheorghe , la coasă
        Gheorghe:
         ― Mă, tu știi că eu am dezgropat un tanc rusesc care încă avea farurile aprinse?
         Ion:
         ― Știu, da’ tu știi că eu am prins un pește ce nu încăpea într-un camion?
         La care Gheorghe:
         ― Hai că sting farurile da’ mai taie și tu din coada de la pește!





8.      Banc – Un șofer de tir calcă o găină  
        Un șofer de tir calcă o găină într-un sat din Ardeal. Speriat se dă jos din tir , ia găina moartă și îl întreabă pe badea Gheorghe:
         ― Bade, a ta e găina asta?
         ―Apoi noi nu avem găini așa late pe aici.







9.      Banc
       Badea Gheorghe la poștă, trimite o scrisoare în străinătate. Poștașul îl întreabă:
       ― PAR AVION?
      La care badea Gheorghe:
      ―Ei ba, pari și tu om ca tot omul…






10.  Banc
       Gheorghe e internat în spital, la reanimare, cu mâinile și picioarele rupte. Ion vine în vizită:
       ―Mă Gheo, ce-ai pățit mă?  
      ―Apăi mă Ioane, mergând eu pe un deal am văzut o gaură și am mers să văd ce-i acolo…
       ―Și…?
      ―Și am ajuns la ea și am strigat. Uuuu!
      ―Și…?
      ―Și din gaură s-a auzit: Uuuu!
      ―Și…?
      ―Și am mai strigat odată: Uuuuuuu!
      ―Și…?
      ―Și din gaură s-a auzit iar: Uuuuuuu!
      ―Și …?
      ―Și… m-a lovit trenul!
         Te rog sfinte drag să ai grijă de noi toți, să ne faci purtători de biruință în luptele ce le avem de dus, iar pentru minte te rog și anul acesta în mai ca și anul trecut, să te rogi să realizez încă o împlinire profesională - pretransferul, ca și anul trecut la grad plec cu șanse mici, acum aproape imposibile, de aceea am nevoie atât de mult de ruga ta și recunosc de o minune, minunea ta sfinte drag. Să faci te rog cu mine o minune pentru mine, pentru familia mea creștină! Amin