„Pelerinul român”, Diacon Gheorghe Băbuț(3)

                                                                      CUM TRĂIM AȘA ȘI MURIM

     Pentru creștinii ortodocși, care vor să trăiască viață bună în Hristos și să încheie cu o moarte bună , ar trebui să trăiască în Hristos în felul următor.

     Un om, ia ființă în pântecele maicii sale , când? În clipa când s-a zămislit copilul, deja Dumnezeu a și pus sufletul în noul copil ce a luat viață în pântecele mamei. De aceea este avort și la o zi după zămislire , sufletul fiind pus de Dumnezeu în acel copil . Omul colaborează cu Dumnezeu la creație , omul contribuie la zidirea trupului , iar Dumnezeu pune sufletul. Spune Fer. Augustin, o frază celebră , privitor la crearea copilului : „Doamne , eu am pus păcatul, iar Tu ai pus binele (Sufletul)” („Confesiuni”). Și așa este . Din clipa când copilul ia ființă, mama este purtătoare a două vieți? o poartă pe a ei , dar mai are o viață a copilului în ea. Viața creștină trebuie dusă cu mare băgare de seamă, trebuie Sfânta Spovedanie și Împărtășanie în fiecare lună o dată, pentru ca copilul și mama lui să crească și trupește , dar să crească și duhovnicește. Mama, care naște un copil a primit o mare binecuvântare de la Dumnezeu , dat fiind că prin naștere poate să moară , în luna a 8-a înainte de a naște copilul merge și se Spovedește și Împărtășește împreună cu soțul, pregătindu-se de actul nașterii copilului. Mama, care moare născând un copil, fiind Spovedită și Împărtășită , moare pe altarul de jertfă , este o mamă martiră. Mama, de la zămislire la naștere, trebuie să se roage foarte des, pentru a avea ajutor mare, trebuie să se roage mai ales Maicii Domnului, făcând zilnic Paraclis și Acatist către Maica Domnului. Cine naște greu, cere ajutor Maicii Domnului , care, după experiența creștină populară ajută mult mamelor. Se vede în Viața Maicii Domnului , că Fecioara Maria fiind însărcinată mergea la Biserică și se ruga și așa ajunge de-L naște pe Mântuitorul tocmai când mergea la Betleem. Copiii trebuie să se nască din părinți creștini. Cununați la Biserică, căci cei ce se nasc din păcat sunt martori ai fărădelegii și devin un chin pentru părinții ce au păcătuit. Soții creștini pot trăi numai 2 zile pe săptămână împreună - Marțea și Joia. Copiii ce să se zămislesc în zilele de sărbători , la praznice mari, prin beție, sau alte păcate se nasc anormali și sunt bolnavi de boli grele.

     Oare de ce mai trebuie să nască mamele copii? Aceasta trebuie s-o facă pentru a-și câștiga mântuirea, căci iată ce spune Sf Apostol Pavel: „Dar (femeia) se va mântui prin naștere de fii, dacă stăruiește , cu deplină înțelepciune , în credință, în iubire și în sfințenie” (I.Tim 3, 15).

      Spune, Sfântul Ioan Gură de Aur: „Dumnezeu a unit plăcerea cu durerea, pentru a aduce fericirea , iar cine fuge de durerile nașterii, dă de durerile Iadului” - deci, ori căsătorie cu copii - plăcere și durere, ori călugărie, cu feciorie , fără copii și apoi Raiul. Și călugărul are durerile nașterii spre eternitate , asceză, înfrânare mare, rugăciune multă.

„Pelerinul român”, Diacon Gheorghe Băbuț(2)

                                                                          BISERICA ORTODOXĂ

       „Nu poate avea pe Dumnezeu de Tată, cel ce nu are Biserica de mamă”, „În afară de biserică nu este mântuire” Sfântul Ciprian al Cartaginei în secolul al III-lea.

       Cuvântul „BISERICĂ” este de origine grecească și este format din două părți: „BASILIKI”=Împărătesc; iar partea „OIKIA”=„Locuință”. Biserica este societatea oamenilor uniți prin mărturisirea aceleiași credințe ortodoxe, prin împărtășirea cu aceleași 7 Sfinte Taine și cârmuiți de cârmuitori legiuiți, de episcopi, preoți și diaconi.

         Întemeietorul Sfintei Biserici este domnul nostru Iisus Hristos. El i-a chemat pe ucenicii Săi la Sine: „Veniți după mine și vă voi face pescari de oameni!” (Mt.4,19; Mc.1,16; Lc.5,2). Iisus a format o comunitate, al cărei cap era El însuși, Iisus a avut 70 de ucenici plus cei 12 Apostoli, iar pe acești 12 i-a pregătit și i-a trimis să vestească Evanghelia Sa. Creștinii care cred în Iisus Hristos alcătuiesc turma , căreia Tatăl cel Ceresc îi va da Împărăția Sa cea de pe pământ: „Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea vouă împărăția”(Lc. 12, 32).

         Biserica are 4 însușiri: este Una, pentru că Unul este Hristos întemeietorul ei; Sfântă - pentru că Sfânt este Întemeietorul ei; Sobornicească - este întinsă peste tot pământul, și Apostolească, Mântuitorul a întemeiat-o pe toți sfinții Apostoli cei 12 (Efes, 2, 20).

         Cât va dura, exista Biserica, se poate vedea din scopul ei. Ea are ca scop, de a sfinți și de a mântui pe oameni, prin urmare ea va dura cât timp vor fi oameni , prin urmare ea va dura cât timp vor fi oameni pe pământ , adică până la sfârșitul lumii. „Va scula Dumnezeul cerului împărăție, care în veci nu se va strica...Mărunți-va și va vântura toate împărățiile , iar aceea va sta în veci” (Dan.2, 44).

         Biserica este întemeiată pe Sfânta Cruce , la Răstignirea Mântuitorului , în anul 33, 3 luni și 20 de zile, iar în chip văzut , după 50 de zile de la această dată , la Rusalii.

„Pelerinul român”, Diacon Gheorghe Băbuț (1)

Nu am mai răsfoit demult această carte și cum zilele acestea sunt nostalgică( trebuie să mă rup de amintirile de la fosta școală, trebuie să spun adio verii, concediului și programului comod de vacanță) și nu am inspirație pentru a prezenta ceva deosebit, m-am gândit că această carte mă va trezi puțin la realitate. Cred că am citit cu ani în urmă „Pelerinul rus” de la o colegă și cum nu am găsit în librărie acea carte, mi-am cumpărat-o pe aceasta pe 9 mai 2004, din Iași, Editată de Mănăstirea „Portărița”. Cartea este structurată pe capitole mari: „Biserica ortodoxă”, „Rugăciunea noastră”, „Despre familia creștină”, „Viața Părintelui Cleopa”, „Moartea omului”, „Pelerin prin locurile sfinte”, „Apocalipsa”, „Pelerinii Oradiei”, „Sfaturi practice pentru creștinii ortodocși români”, fiecare capitol cuprinde subcapitole.

Iată ce îndemn primim de la autor: „Românule ortodox, adapă-te din Izvoarele calde, limpezi și cristaline ale „Mamei tale”, Biserica Domnului nostru Iisus Hristos și așa călătorind vei sosi la ceruri. Așa cum spune Sf. Apostol Pavel : Neprivind noi la cele ce se văd, ci la cele ce nu se văd , fiindcă sunt trecătoare, iar cele ce nu se văd sunt veșnice.”(II Cor. 4,18). „Pelerinul ” ești tu și eu , diaconul Gheorghe Băbuț Nemonahul, Păcătosul de la „Biserica cu Lună”, din Oradea.”

Din Prefață scriu unul din citatele importante ale Bibliei: „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia Crucea și să-mi urmeze mie(Mt. 16,26).”

„Cititorule, lucrarea de față „Pelerinul român” este o încercare de imitare a „Pelerinului rus”, lucrare apărută cu mulți ani înainte , în care rugăciunea „Doamne Iisuse Hristoase , Fiul lui Dumnezeu , miluiește-mă pe mine păcătosul” și-a arătat efectul unirii mistice cu Hristos, unirea totală a sufletului cu Dumnezeu. „Pelerinul Român” este o lucrare , în care marii duhovnici români , ne arată cum practică ei această rugăciune, chemându-ne și pe noi la practicarea acestei Rugăciuni, ne cheamă să ne unim împreună cu ei , prin această rugăciune , cu Hristos Dumnezeul nostru. Spre deosebire de Pelerinul rus , acest Pelerin român , colindă pământul românesc , ca și o albină , și în acest pelerinaj adună nectarul duhovnicesc spre mântuire. ”