Prima zi după Botezul Domnului, pe 7 ianuarie, Biserica a rânduit a se prăznui Soborul cinstitului și slăvitului prooroc Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului .
Trebuie sa fac precizarea că în această zi nu sărbătorim Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul care are loc ca dată aleasă pe 24 iunie, ci Soborul Sfântului Ioan , prin sobor se înțelege adunarea poporului în biserică, la cântarea și slăvirea lui Dumnezeu , întru cinstea și lauda marelui Ioan, Înaintemergătorul și Botezătorul Celui ce se prăznuiește.
Întâiul născut din femeie (ca importanță a sfințeniei lui), cel care a săltat în pântece la întâlnirea Fecioarei Maria cu Elisabeta, mama lui, cel a cărei naștere a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, tatăl său, cel care a predicat : „ Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!” , cel care L-a botezat pe Hristos, cel care ne este model de smerenie prin viața sa, Sfântul Ioan Botezătorul este cinstit de Biserică de șase ori pe an și mulți creștini îi poartă numele.
Astăzi nu am trăit această sărbătoare ortodoxă în Casa Domnului la sfânta Liturghie, pentru că în acea perioadă eram la școală printre copii, dar îl rog pe Sfântul Ioan să-mi primească ruga personală, iar pentru noi toți să se roage sa fim buni, să avem o viață curată , să trăim în Hristos căci el ne este model în acest sens.
Nu mi-am propus să dezbat tema ca un teolog căci nu am studiile și nici priceperea necesară, vreau în final să prezint pe scurt ceea ce s-a întâmpat cu cinstita mână a sfântului.
După ce Irod, împăratul cel fără de lege, a tăiat capul Sfântului Ioan, cinstitul său trup a fost îngropat de ucenicii săi în cetatea Sevastia din Samaria. Când Sfântul Evanghelist Luca a ajuns să propovăduiască pe Hristos și în Sevastia a dorit să ia trupul sfântului și să-l ducă în Antiohia , dar nu a reusit pentru că locuitorii Sevastiei cinsteau foarte mult moaștele Botezătorului. Astfel a luat mâna cea dreaptă care a botezat pe Domnul și această sfântă mână era de mare cinste la antiohieni deoarece săvârșea multe minuni. În timpul împăratului Iulian, cel care s-a închinat la idoli , mâna sfântului a fost ascunsă în taină într-un stâlp oarecare pentru a nu fi arsă de nelegiuitul împărat.
Și iată una din minunile săvârșite cu ajutorul mâinii după ce a fost scoasă din ascunzătoare : un balaur mare și înfricoșat a pus stăpânire pe hotarele Antiohiei, iar necuratul popor elin îl cinstea cu jertfe dându-i câte o fecioară în fiecare an pe care o mânca. A venit și rândul fiicei unui bun creștin care se ruga cu multe lacrimi lui Hristos și Sfântului Ioan ca să-i fie salvata fiica. În ziua aleasă tatăl si-a salvat fiica aruncând o încheietură din degetul mâinii sfântului în gâtlejul balaurului și acesta a murit pe loc , încheietura degetului mic fusese luată din sicriu în schimbul a mulți galbeni pe care tatăl i-a dat chelarului bisericii unde s-a inchinat cu mare cinste. Această întâmplare a dus la creștinarea multor necredincioși , iar în locul minunii s-a zidit o biserică în numele Sfântului Ioan Botezătorul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu