Am scris despre Biblia virtuală a Părintelui Anania acum câteva zile ca prezentare generală a cuprinsului, astăzi voi scrie alte generalități referitoare la modalitatea de abordare a scrisului.
Această Biblie a fost întocmită prin metoda comparatistă: ediția curentă a fost confruntată cu treisprezece versiuni reprezentative , românești și străine, precum și cu textele originale , în osteneala de a restaura , pentru Vechiul Testament, prezența și autoritatea Septuagintei în tradiția biblică românească.
Versiunea Ebraică s-a aflat în continuă și amănunțită alăturare cu versiunea greacă.
Diferențele semnificative dintre versiunea greacă și ebraică sunt semnalate și, după caz, comentate în notele infrapaginale.
Deși versiunea de față își propune să calce cât mai fidel pe urmele Septuagintei, numele proprii - de persoane și localități - sunt redate după versiunea Ebraică.
Actuala lor grafiere însă a ținut seama nu numai de extracția lor lingvistică , dar și de actualul lor statut lexical , știut fiind că ele au intrat în limba română prin cea greacă și că nu toate și-au restaurat pronunția originală în evoluția limbii vorbite.
Pentru Noul Testament a fost folosită ediția critică a lui Kurt Aland.
Ostenitorul versiunii de față este profund recunoscător tuturor celor ce, de-a lungul a trei secole , au tradus sau revizuit Biblia în limba română. El s-a străduit ca neîmplinirile unora să fie corectate prin izbânzile altora și să alcătuiască astfel un text credincios originalului și potrivit cu vârsta de acum a limbii române, evitând atât literaturizarea , pe de-o parte, cât și juxtalinearitatea , pe de altă parte. Pentru soluțiile care-i aparțin atât în echivalențe lexicale, cât și în cele sintactice, își asumă cu umilință , cuvenita răspundere în fața lui Dumnezeu și a cititorilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu