„De ce sunt ortodox”,Klaus Kenneth (1)

        Ne punem cu toți întrebarea aceasta cel puțin o dată în viață: „De ce sunt ortodox” ? , poate și mai des după revoluție (din 89) când au apărut în țara noastră atâtea ciupercuțe de religii ca după o ploaie bogată. Această carte este continuarea celei prezentate anterior a autorului Klaus Kenneth :„Două milioane de kilometri în căutarea adevărului”. E cu atât mai interesant răspunsul la întrebarea pusă deoarece autorul nu a fost ortodox, ci a găsit această cale de trăire în Hristos, după ce o viață întreagă a bâjbâit prin întuneric, străbătând pământul în lung și-n lat. Aceeași Editură Agnos publică cartea, traducerea din limba germană aparține Ralucăi Toderel, Sibiu, 2010.

      E plăcerea mea să citesc această carte la fel ca și prima a acestui autor, mai ales că acum se vorbește de ortodoxia noastră . „Venit în România să mărturisească pe Hristos, Klaus Kenneth a făcut-o în mod cu totul dezlegat de ifosele noastre misionare, sfidându-ne încrunțelile și adaosurile cinice. A deschis răni și vinovății, a închis dureri și a făcut să freamăte sălile. A convenit unora . Altora, nu. Ca întotdeauna în România post-decembristă , cârtitorii lui au vădit că unei construcții constante de cultură creștină , mărturisitoare, preferăm cultura instincluală , aceea care oferă rezultate soft, manevrabile. Klaus Kenneth nu știe să mărturisească altfel decât l-a învățat Părintele Sofronie de la Essex, decât l-a crescut spre mântuire duhul Părintelui Zaharia Zaharou. Direct, smintitor, pe alocuri, dar bucuros de o minune așa mare, cum a fost întoarcerea sa la Hristos , reînnoadă pentru publicul român stilul apologetic al timpurilor de demult , în care nu eram creștini doar pentru că mormintele strămoșilor ne erau creștine, ci pentru că Mormântul Mântuitorului s-a aflat gol, în zorii dintâi ai Învierii.
        Totdeauna m-am bucurat când diavolul pierde câte un om din mrejele sale. Dar când pierde un astfel de om , ca fratele Klaus, îl văd tăvălindu-se prin praful obidiei drăcești , orbit de lumina pe care, pierdutul de el, o transmite în Numele Celui care L-a câștigat.
         Binecuvântat fie Dumnezeul nostru, Care ne vrea mântuiți!”
                                                                        Pr. Conf. Dr. Constantin Necula


„Sfinții Împărați Constantin și Elena”

    „Sfinților împărați Constantin și Elena, cei ce sunteți mai cinstiți decât toți împărații , aleșii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră cu lacrimi vă rugăm: Dați-ne mângâiere și nouă celor ce suntem în necazuri; voi sunteți mijlocitori Sfintei Treimi, și puteți să ne ajutați nouă. Auziți-ne și pe noi acum, alungați de la noi necazurile și nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viață și vindecați neputințele noastre, tămăduiți bolile noastre , potoliți răutatea noastră , izgoniți pe vrăjmașii noștri văzuți și nevăzuți. Dați-ne nouă ca în pace și în liniște să trăim; ajutați-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceți milă cu noi acum, când cu frică și cu umilință grăim către voi așa: Bucurați-vă, părinții creștinilor. Amin”

La școală

    Activitatea mea școlară a fost mai puțin spectaculoasă în acest semestru din cauza situației mele speciale. Cu toate acestea , din când în când, mai înregistrez câte o activitate sau aspecte din rezultatele muncii elevilor.

„Două milioane de kilometri în căutarea Adevărului”, Klaus Kenneth (2)

     Am aflat ieri de la Părintele Modest că există o altă carte „De ce ortodox?” a aceluiași autor , continuare a acesteia. De fapt am înțeles că - Klaus Kenneth a scris mai multe cărți, nici nu mă miră la ce experiență de viață a avut.

     „Marcat de o copilărie zbuciumată, lipsită de dragoste și plină de abuzuri, Klaus Kenneth, exclus de societate , pornește în căutarea dragostei și adevărului, pe un drum primejdios , presărat cu dezamăgiri . Căutarea sa, pecetluită de ură și moarte, îl poată vreme de doisprezece ani în lungul și în latul Europei, Asiei și Americii, din țările arabe până în India și Thailanda, din Izrael până în Brazilia și Alaska, și către marile religii ale lumii, precum hinduismul, buddismul sau islamul. Dar nici una dintre ele , după cum nici ateismul, ocultismul, ezoterismul sau drogurile nu îi pot umple golul lăuntric. Abia întâlnirea dramatică cu Dumnezeul cel Necunoscut , într-o situație limită , marchează începutul unei preschimbări a vieții sale, o schimbare neașteptată și îndelungă, care capătă un făgaș final prin ajungerea „acasă”, în Ortodoxie. Toate acestea sunt relatate de autor într-un mod viu și captivant , fără a ascunde nimic din cele ce s-au întâmplat . Astăzi, Klaus Kenneth, în vârstă de 63 de ani (în momentul apariției cărții), locuiește în Fribourg (Elveția). În numeroasele sale conferințe și emisiuni de radio ți Tv vorbește despre experiența sa de viață și credința sa dreptslăvitoare în Hristos.”

„Două milioane de kilometri în căutarea Adevărului”, Klaus Kenneth (1)

Cu un an în urmă vă vorbeam despre această carte pe care am cunoscut-o prin cuvintele Părintelui Pleșcău de la Biserica Sf. Dumitru din Bacău, m-a impresionat atât de mult modul dânsului de prezentare încât mi-am dorit imediat să o cumpăr. Nu am găsit-o atunci, ci pe 6 mai 2012 în mod întâmplător sau poate nu la Biserica Sf. Precista după Sf. Liturghie.
   Omul acesta, autorul și eroul cărții în același timp, a avut o viață atât de dură , de mizeră încât citirea cărții te șochează în prima parte a ei , te face să crezi că nu este om, poate o brută, această primă parte se intitulează „Născut pentru ură”, apoi partea a doua vine să elibereze bruta pentru „Născut din nou pentru dragoste”. Aștept cu nerăbdare să ajung cu cititul la partea a doua , să simt drumul acesta frumos spre Lumină. Sunt multe de spus și sper să mai am ocazia să prezint cartea, v-o recomand cu căldură, de dragul Celui ce nu ne lasă să pierim oricât de păcătoși am fi.

Minunea din acest mai

    În ultimii ani evenimente speciale au avut loc în viața mea pe care le-am numit minuni căci ele se întâmplă o dată în viață și sunt rod al rugăciunii, al așteptării, al împlinirii divine. Acum 2 ani pe 7 mai am obținut gradul 1, acum un an pe 10 mai pretransferul, anul acesta începand cu 7 mai s-a întâmplat o altă împlinire legată de soțul meu, împlinire pe care o aștept de ani mulți, în spatele ei s-a ascuns multă răbdare și rugăciunea.

    Vă mulțumesc dragii mei prieteni din ceruri că nu m-ați uitat, că rugăciunea mea veche și lacrima uitată într-un colț de suflet și-au primit mângâiere, că MINUNEA aceasta îmi zguduie ființa și e atât de necesară mai ales acum când vine Matei, le mulțumesc tuturor, în mod special Sf. M. Mc. Gheorghe, Prea Cuviosului Părinte Arsenie Boca, Măicuței Domnului și Celui ce a creat cerul și pământul și a împlinit ruga mea și ruga sființiilor.

„Scopul vieții creștine”, Sf. Serafim de Sarov(1)

    Această cărticică pe care am dăruit-o acum câteva luni tatălui la aniversare am citit-o recent și mi-am propus să notez câte ceva pentru că m-a impresionat, ca de altfel majoritatea cărților religioase ortodoxe.

     Cartea a apărut la Editura Bunavestire, Bacău 2007. Această învățătură a fost dată de Cuviosul Serafim de Sarov lui N.A. Motovilov, unul din marii săi admiratori , pe care l-a vindecat de o suferință foarte grea.

      Rugăciunea, postul, privegherea și alte nevoințe creștinești, oricât ar fi de bune prin ele însele , totuși, scopul vieții noastre creștine nu poate să stea numai în îndeplinirea acestora , cu toate că ele pot servi ca mijloc absolut trebuitoare la atingerea acestui scop. Adevăratul scop al vieții creștine constă în dobândirea Duhului Sfânt. Rugăciunea, postul, privegherile, milosteniile și toate celelalte fapte bune făcute în numele lui Hristos , nu sunt decât mijloace pentru a primi Duh Sfânt.

                                                               În numele lui Hristos

      Să fii atent că numai fapta bună făcută în numele lui Hristos ne câștigă roadele Sfântului Duh. Tot ce nu e făcut în numele Lui, chiar binele, nu ne aduce nicio răsplată în viața viitoare , iar în viața aceasta nu ne dăruiește harul dumnezeiesc. Pentru aceasta spune Domnul Iisus Hristos: „Cel ce nu adună cu Mine risipește” (Luca 11, 23). 

                                                                Primirea Sfântului Duh
     - Cum să-l dobândești? întrebai pe Părintele Serafim, căci nu înțeleg prea bine.

    - Dobândirea este același lucru cu câțtigarea. Știi ce înseamnă a câțtiga bani ? Cam același lucru este și cu Duhul Sfânt. În general, pentru oameni, scopul vieții este câștigul de bani . Boierii , pe deasupra, doresc și onoruri, distincții și recompense pentru serviciile aduse țării. Dobndirea Sfântului Duh este de asemenea un câștig, dar un câștig veșnic , izvorâtor de daruri ; foarte asemănător câștigului vremelnic , și se obține prin aceleași mijloace. Bunurile pământești nu sunt altceva decât fapte virtuoase făcute în numele lui Hristos și care ne aduc harul Sfântului Duh.